La data de 06 ianuarie 2015 în sala de conferinţe a Academiei „Ştefan cel Mare” s-a desfăşurat a doua conferinţă ştiinţifico-practică „CRIMINALITATEA POLITICĂ: REFLECŢII ISTORICO-JURIDICE, MANIFESTĂRI ŞI CONSECINŢE”. Amintim că prima conferinţă în acest vast domeniu de cercetare a avut loc acum doi ani, la 28 februarie 2013.
Participanţii la conferinţă s-au referit l-a subiectele ce ţin de reglementările discriminatorii faţă de populaţie, despre necesitatea excluderii din reglementările actuale ale discriminărilor, despre necesitatea abordării juridice şi criminologice ale aspectelor ce ţin de infracţiunile săvârşite de regimul totalitar împotriva populaţiei, atribuirea calificărilor juridice necesare, impactul convenţiilor internaţionale din domeniul dreptului public asupra persoanelor care au efectuat poliţie politică în trecut, efectele politicii separatiste ale unor persoane şi impactul real al acesteia asupra vieţii sociale ale cetăţenilor. Pericolul permanent la care este supusă R. Moldova prin prezenţa pe teritoriul acesteia a armatei ruse, stat, care în ultimul timp, intensifică şi menţine conflicte militare artificiale. A devenit axiomă faptul că separatismul este un generator de crime atît împotriva statului cît şi a cetăţenilor în parte.
Deşi în 2010 au fost deschise publicului dosarele deportaţilor şi persoanelor lichidate de regimul sovietic comunist, acestea se referă la victime, însă nu şi la personalul care a organizat, a participat sau au fost complici la epurări, la genocidul cu foamea, la distrugerea bisericilor şi cultelor sau la deportările care au avut loc. Cetăţenii sunt în drept să cunoască aceste persoane, începând de la factorii superiori de decizie pînă la executorii din fiecare localitate, iar statul trebuie să i-a o atitudine şi să condamne politic acest fenomen. În aspect juridic, este necesară investigarea detaliată a deportărilor, organizarea şi menţinerea genocidului cu foamea, distrugerea bisericii şi cultelor, astfel statul îşi va onora o îndatorire morală faţa de fostele victime şi rudele acestora.
Participanţii la conferinţă au subliniat necesitatea adoptării Legii lustraţiei, ca o condiţie care ar favoriza în continuare implementarea reformelor de dezvoltare a societăţii, exemplu fiind statele care au acceptat un asemenea scenariu de desfăşurare a evenimentelor. A devenit, deja, absolut firească necesitatea excluderii, de facto, a implicării politicului în activitatea organelor de drept.
La fel, un subiect specific a fost noile forme de spălare a banilor prin intermediul finanţării aşa numitelor proiecte de reformare ale unor domenii, precum şi finanţarea pseudoproiectelor de cercetare, unele ajungând la sute de milioane de lei.
