547de ani de la marea victorie a lui Ştefan cel Mare la Vaslui

„Şi prin victoriile sale strălucite asupra numeroasei oşti turceşti şi-a înscris numele în istoria eroilor mari; el s-a arătat curajos în primejdie, tare în nenorocire, modest în fericire, a fost obiectul mirării printre suverani şi popoare, realizând fapte mai mari cu mijloace modeste.”

                                                                                     Nicolai M. Karamzin

Astăzi, 10 ianuarie 2022, se împlinesc 547 de ani de la strălucita victorie în bătălia de la Vaslui (10 ianuarie 1475), în care Domnitorul Ştefan cel Mare împreună cu oştenii săi au distrus una din cele mai mari oşti turceşti trecute peste Dunăre. Timp de trei zile după aceea, cavaleria uşoară moldovenească a urmărit şi a distrus mare parte din armata năvălitoare în retragere. Urmare acestui fapt, chiar în anul următor Mahomed al II-lea a fost obligat să se retragă în grabă şi cu oastea decimată. Iar hoardele jefuitorilor tătari au suferit cele mai grele înfrângeri ori de câte ori au îndrăznit să treacă Nistrul, amintindu-şi cu groază de cele pătimite în Moldova.

Spectaculoasa victorie de la Vaslui a avut un răsunet internaţional. În urma acesteia, prin prisma izvoarelor medievale, renumitul Domnitor s-a afirmat în întreaga lume – Papa Sixt al IV-lea, l-a numit pe domnitorul Moldovei ,,apărător al creştinătăţii”, iar cronicarul polonez Miekowski scria: „O bărbat triumfal şi victorios, care ai biruit pe toţi regii învecinaţi! O, om fericit care te-ai bucurat de toate darurile, cate natura altora numai în parte le da: unii înţelepţi şi vicleni, alţii viteji şi drepţi, alţii iarăşi cu noroc împotriva duşmanilor. Tu singur le-ai avut hărăzite toate laolaltă: drept, prevăzător, ager, biruitor al tuturor duşmanilor. Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru.”

Consemnarea acţiunilor întreprinse de Domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt în apărarea credinţei creştin-ortodoxe şi a integrităţii teritoriale ale Ţării Moldovei are drept scop familiarizarea conaţionalilor cu istoricul evenimentelor de pe timpuri şi aprecierea importanţei victoriilor obţinute de predecesorii noştri, ca o dovadă a patriotismului şi devotamentului faţă de ţară.