La 20 aprilie 2017, în cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI a avut loc lansarea cărţii: „Formarea profesională a cadrelor pentru organele de drept şi funcţionarea justiţiei în perioada regimului totalitar comunist”; autori: Simion Carp, doctor în drept, conferenţiar universitar, şi Iurie Larii, doctor în drept, conferenţiar universitar.
La eveniment au participat reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, conducători şi membri ai organizaţiilor nonguvernamentale, corpul profesoral-didactic şi studenţesc al Academiei „Ştefan cel Mare”. Este notabilă prezenţa distinşilor savanţi şi personalităţi notorii din ţară, precum: Ion Varta, Director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova; Preotul Octavian Moşin; Andrei Guştiuc, cercetător ştiinţific al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM; Alexandru Popescu, reprezentant al Asociaţiei Obşteşti „Credinţă Patriei” ş.a.
Astfel, lucrarea este structurată în 6 capitole care reflectă următoarele subiecte: Condiţiile social-politice de instaurare a dreptului şi justiţiei comuniste; Specificul formării morale şi profesionale a specialiştilor organelor de represiune în perioada totalitară comunistă; Tratamentele aplicate deţinuţilor politici în lagărele şi închisorile sovietice; Funcţionarea justiţiei şi a altor organe represive în România socialistă; Realităţile social-politice şi justiţia represivă din RSSM (inclusiv unele cazuri concrete de justiţie politică la comandă); Reminiscenţele regimului totalitar comunist şi impactul lor asupra situaţiei social-economice şi a securităţii naţionale a Republicii Moldova.
Prin studiul realizat, autorii constată că în perioada totalitară comunistă a avut loc instrumentarea masivă a justiţiei şi a dreptului, transformarea absolută a acestora într-o armă eficientă de luptă, cel mai important rol al lor fiind cel represiv. În acest context, documentele de arhivă utilizate în lucrare arată adevărate atrocităţi comise de fostul regim sovietic pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Răspunzând comandamentelor politice ale Partidului Comunist, organele de represiune ale regimului se întreceau să condamne nu pentru infracţiuni reale, ci pentru infracţiuni inventate, nesocotind legile şi dreptul uman, semănând în urma lor moarte, durere şi umilinţă.
Este scos în evidenţă şi modul în care au fost formate noile cadre în învăţământul juridic. Conducerea comunistă viza constituirea unei pături de „cadre” care să aplice politica partidului în aparatul de stat, armată, justiţie şi cultură. Şcoala reprezenta, în viziunea noilor conducători, prima verigă din sistemul de pregătire a cadrelor necesare construirii socialismului. Prin urmare, tineretul trebuia educat în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar. Totodată, procesul de dezvoltare a tuturor formelor de instruire şcolară, învăţământ superior, mediu de specialitate şi profesional-tehnic a fost însoţit de implantarea în conştiinţa tineretului studios a multor valori spirituale şi cognitive false. În acest sens, unităţile de învăţământ au scos judecători şi procurori pe bandă rulantă atâta timp cât a fost nevoie de cadre cu minimă pregătire juridică, dar cu o bună pregătire politică. Cariera în sistemul judiciar depindea de putere, iar juristul era privit de regim nu numai ca un specialist, ci şi ca un angajat politiceşte.
Cu regret, crimele şi fărădelegile comise de către reprezentanţii organelor de represiune erau justificate de unii poeţi, scriitori, jurnalişti, oameni de artă, savanţi şi alte categorii de „celebrităţi” servile regimului comunist.
În urma analizei efectuate în contextul lucrării, s-a ajuns la concluzia privind inadmisibilitatea combaterii fenomenului infracţional, indiferent cât de social-periculos ar fi, fără a lua în consideraţie prezumţia nevinovăţiei, prin încălcarea prevederilor constituţionale, precum şi a legislaţiei naţionale şi internaţionale în general. Din păcate, CtEDO a constatat mai multe încălcări de acest gen, reflectându-le în hotărârile emise pe marginea diferitor cazuri în care sunt vizate Republica Moldova şi România.
Atât autorii, cât şi ceilalţi participanţi la evenimentul lansării au recomandat studierea lucrării de către publicul larg, îndeosebi de către cei care elaborează şi/sau aplică legea, pentru a învăţa lecţia trecutului odios în vederea neadmiterii acestuia în prezent şi în viitor. Totodată, a fost propusă reabilitarea morală a victimelor regimului totalitar-comunist, iar în preajma Paştelui Blajinilor s-a considerat binevenită pomenirea celor trecuţi în nefiinţă în urma ororilor cauzate de pseudojustiţia sovietică.
