Activitatea de cercetare științifică în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova s-a dezvoltat progresiv, în concordanță cu necesitățile sistemului de ordine publică și cu evoluțiile mediului academic și juridic. Această dezvoltare a parcurs mai multe etape distincte, marcate de transformări organizatorice și consolidări instituționale.
Etapa I – Instituționalizarea cercetării științifice: Centrul de cercetări științifice (CCȘ)
În prima etapă, activitatea de cercetare a fost organizată în cadrul Centrului de cercetări științifice (CCȘ), subdiviziune distinctă a Academiei, responsabilă de coordonarea și dezvoltarea cercetării științifice fundamentale și aplicative. CCȘ a avut un rol esențial în:
- organizarea și desfășurarea cercetărilor științifice;
- valorificarea rezultatelor prin publicații și conferințe;
- asigurarea vizibilității în baze de date naționale și internaționale;
- dezvoltarea cooperării cu instituții academice din țară și din străinătate .
În această perioadă, o contribuție deosebită la constituirea și consolidarea Centrului a avut-o Valeriu Bujor, doctor în drept, profesor universitar, ex-prorector pentru știință, sub a cărui conducere au fost inițiate și realizate numeroase proiecte științifice. Activitatea a fost continuată și dezvoltată de Tudor Tomozei, doctor în științe istorice, care a contribuit la extinderea manifestărilor științifice și la consolidarea direcțiilor de cercetare.
Ulterior, dezvoltarea CCȘ a fost susținută de Vasile Florea, doctor în drept, conferențiar universitar, care a diversificat tematica cercetărilor, inclusiv în domeniul dreptului execuțional-penal.
De-a lungul timpului, Centrul a fost condus de personalități academice precum Radion Cojocaru, Liliana Creangă, Alexandru Pareniuc și Alexandru Zosim, care au contribuit la organizarea numeroaselor conferințe științifice, la acreditarea științifică a instituției și la dezvoltarea programelor doctorale .
Etapa a II-a – Consolidarea și modernizarea cercetării: Departamentul Știință
În contextul reformelor instituționale și al necesității modernizării managementului cercetării, CCȘ a evoluat în Departamentul Știință, subdiviziune structurală responsabilă de organizarea, monitorizarea și implementarea cercetărilor științifice.
Departamentul a avut misiunea de a:
- asigura politica instituțională unitară în domeniul cercetării;
- coordona activitatea științifică a personalului didactic și de cercetare;
- integra rezultatele cercetării în procesul educațional și în practica organelor de drept;
- dezvolta cooperarea internațională și participarea la proiecte științifice .
Activitatea Departamentului a fost coordonată, în diferite perioade, de conducători precum Radion Cojocaru, Liliana Creangă, Alexandru Pareniuc, Alexandru Zosim, iar în ultimii ani de Oleg Rusu, doctor în drept, conferențiar universitar. Totodată, dezvoltarea strategică a cercetării a fost realizată sub îndrumarea prorectorului pentru știință Iurie Larii .
În această etapă, activitatea științifică a cunoscut o diversificare semnificativă, fiind organizate numeroase conferințe naționale și internaționale și fiind consolidate direcțiile de cercetare în domeniul dreptului penal, procesual penal, criminalisticii, securității informaționale și ordinii publice.
Etapa a III-a – Dezvoltarea integrată a cercetării: Institutul de cercetări științifice și drept comparat
Etapa actuală este marcată de constituirea Institutului de cercetări științifice și drept comparat, care reprezintă o formă superioară de organizare a activității de cercetare în cadrul Academiei.
Institutul valorifică experiența acumulată în etapele anterioare și promovează:
- cercetarea interdisciplinară și aplicativă;
- integrarea standardelor europene în domeniul cercetării;
- dezvoltarea cooperării internaționale;
- elaborarea de studii și analize relevante pentru sistemul de ordine publică și securitate.
Prin această evoluție instituțională, Academia „Ștefan cel Mare” își consolidează statutul de centru de excelență în cercetarea juridică și criminalistică, contribuind activ la dezvoltarea doctrinară și la perfecționarea cadrului normativ și practic al activității organelor de drept.